Școala Inimii cu Dr. Radu Brezeanu: Prevenția primară a infarctului miocardic înseamnă tratarea bolii coronariene, renunțarea la fumat, controlul tensiunii și colesterolului

Apr 8, 2021 | Cardiologie intervențională, Prevenţie, Ştiri

Ieri, de Ziua Mondială a Sănătății, a avut loc cea de-a cincea întâlnire online, de educație medicală, a proiectului Școala Inimii, în care Dr. Ștefan Busnatu a invitat pe Dr. Radu Brezeanu, medic specialist cardiolog în cadrul Clinicii de Cardiologie a Spitalul Clinic de Urgență “Bagdasar-Arseni”.

Evenimentul a fost transmis live pe Facebook, unde pacienții au adresat întrebări invitatului, plecând de la tema prezentată, Durerea de inimă și infarctul miocardic.

Inima este o pompă biologică al cărei rol este de a asigura circulația sângelui în organism, prin contracțiile mușchiului inimii, miocardul, pompează sângele în corp. Transportul sângelui la miocard se realizează prin cele trei artere coronare.

Medicul a început prezentarea cu evidențierea cauzelor clasice, principalii declanșatori ai infarctului miocardic. Este vorba despre factorii de risc modificabili, respectiv: ateroscleroza (îngustarea vaselor de sânge), fumatul, diabetul, hipercolesterolemia, obezitatea și sedentarismul.

Cardiologul a continuat cu prezentarea semnelor distinctive dintre durerea în piept ce anunță un posibil infarct miocardic și alte dureri localizate în piept care nu prezintă un pericol iminent precum infarctul. ”Durerea specifică unui infarct este o durere continuă, aceasta putând persista între 15 și 30 de minute și necesită intervenție medicală.”

Sub sloganul Time is muscle, medicul atenționează faptul că ”este importantă intervenția personalului medical în primele 3-6 ore până la maxim 12 ore de la debutul durerii toracice persistente.”

Până la sosirea medicilor acolo unde se află persoana afectată, este vitală, în cazul în care aceasta nu mai reacționează, resuscitarea. Acordarea măsurilor de prim-ajutor presupune masajul cardiac extern prin compresii toracice, de obicei, în combinație cu respirația gură la gură ce alimentează cu oxigen circulația sanguină.

Procedura care se aplică pacientului cu infarct miocardic este angioplastia care constă în montarea unui balon cu stent în vasul coronar afectat.

Angioplastia coronariană este o procedură minim invazivă prin care sunt lărgite arterele inimii îngustate sau blocate de depuneri de calciu, colesterol și produși sangvini (placă de aterom).

Angioplastia se poate efectua în următoarele situații: infarct miocardic, angina pectorală (durere toracică), oboseală puternică la efort, palpitații, amețeli bruște, lipotimii (leșin fără oprirea respirației și a activității cardiace), dificultăți de respirație, electrocardiogramă anormală – ECG.

Refacerea stării pacientului, în urma efectuării angioplastiei, se face cu tratament medicamentos, de exemplu cu statine în cazul colesterolului foarte crescut, iar in privința activității fizice, cardiologul subliniază că aceasta se reia progresiv, sub monitorizarea unui medic de specialitate. ”Activitatea fizică se reia la 2-3 săptămâni distanță când se stabilește și un plan de recuperare completă.”

”Prevenția primară a infarctului miocardic înseamnă tratarea bolii coronariene, renunțarea la fumat, controlul valorilor tensiunii și controlul colesterolului,” întărește dr. Radu Brezeanu punând accentul pe importanța prevenției cardiovasculare.

În urma întrebărilor lansate în comentariile transmisiei live pe FB a sesiunii ZOOM, medicul invitat a precizat importanța palpitațiilor însoțite de durerea toracică. Pericolul dat de prezența aritmiilor la infarctul miocardic este acela că pot duce la oprirea inimii, fapt ce necesită automat resuscitarea cardiacă, însă existând riscul de a conduce la moarte subită.

De asemenea, în ultima parte a întâlnirii, ca răspuns unei întrebări, Radu Brezeanu a menționat faptul că riscul de infarct miocardic există și în cazul persoanlor slabe și nefumătoare, ceea ce înseamnă a fi ”gras la interior, slab la exterior.”

În această situație, cauza unui infarct ar putea fi coagularea sângelui, disecția la nivelul unei artere sau dislipidemia, o afecțiune complexă declanșată de cauze genetice dar și dobândite (stil de viață inadecvat, afecțiuni ce predispun la dislipidemii) fiind un factor de risc pentru boala cardiovasculară.

Dislipidemia este o afecțiune caracterizată de alterarea metabolismului grăsimilor, evidențiată prin modificarea valorilor colesterolului, LDL-colesterolului (colesterolul rău), HDL-colesterolului (colesterolul bun), trigliceridelor.

La finalul sesiunii online, medicul amintește componenta psiho-emoțională, precizând că uneori, pacienții care au suferit un infarct se confruntă cu stări de anxietate, prin urmare, nu este de neglijat efectul șocului psihic pe care infarctul îl poate avea asupra pacientului.

”Este importantă informarea pacienților, creșterea nivelului de educație medicală ca măsură a prevenției cardiovasculare și în general,” a transmis Dr. Radu Brezeanu, de Ziua Mondială A Sănătății la Școala Inimii.