Managementul infarctului acut miocardic în timpul pandemiei de COVID-19

Sep 30, 2020 | Cardiologie de Urgenţă, Cardiopatie ischemică, Organizaţii profesionale | 0 comments

Deși există o asociere între bolile cardiovasculare și COVID-19, majoritatea pacienților care necesită îngrijire cardiovasculară pentru managementul bolilor cardiace ischemice nu sunt neapărat infectați cu noul coronavirus.

Societatea pentru Angiografie și Intervenții Cardiovasculare, Colegiul American de Cardiologie și Colegiul American al Medicilor de Urgență au emis o declarație comună în care oferă recomandări pentru o abordare sistemică în îngrijirea pacienților cu infarct miocardic acut pe perioada pandemiei.

Există cel puțin două provocări majore în stabilirea de recomandări pentru îngrijirea pacienților cu infarct miocardic acut în pandemie, pentru că manifestările cardiovasculare ale COVID-19 sunt complexe la acești pacienți. În primul rând, miocardita stimulează prezența unui infarct miocardic acut cu supradenivelare de segment ST, cardiomiopatie de stres, cardiomiopatie non-ischemică, spasm coronarian, sau modificări miocardice nespecifice. În al doilea rând, incidența bolii COVID-19 în rândul populației rămâne necunoscută, cu riscul de răspândire asimptomatică.

 

Unitățile de primire urgențe în pandemie

Având în vedere creșterea exponențială a cazurilor de boală, pacienții cu COVID-19 pot aglomera departamentele de urgență și unitățile de terapie intensivă și pot pune un stres suplimentar pe resursele și personalul medical. De aceea sistemele de sănătate reduc procedurile elective și operațiile pentru a se pregăti să facă față pacienților infectați.

Recomandările asociațiilor americane consideră foarte importante:

  1. Informarea publicului cu privire la faptul că spitalele pot minimiza expunerea coronavirus, astfel încât pacienții cu infarct miocardic acut să fie încurajați să apeleze în continuare seviciile medicale de urgență;
  2. Folosirea în primul rând ca procedură medicală a intervenției coronariene percutante primare sau a fibrinolizei (după recomandare sau acolo unde spitalele nu pot face intervenții coronariene percutante) și evitarea, pe cât posibil, a terapiei de reperfuzie pentru cei care prezintă din alte cauze supradenivelare de segment ST pe electrocardiogramă;
  3. Creșterea siguranței personalului medical prin folosirea echipamentului de protecție și aplicarea de măști pacienților.

Declarația comună oferă recomandări cu privire la îngrijirea pacienților cu accent pe:

  1. prezentarea clinică variată;
  2. echiparea de protecție personală a lucrătorilor din sănătate;
  3. rolul unităților de primire urgențe;
  4. sistemele regionale de îngrijire a pacienților cu infarct miocardic acut.