Fibrilația atrială. Prezentare clinică.

Sep 30, 2020 | Aritmii, Insuficiență cardiacă | 0 comments

Fibrilația atrială (FA) poate fi simptomatică și asimptomatică, uneori chiar la același pacient (fibrilație paroxistică). Frecvent apare fibrilația asimptomatică sau tăcută. La pacienții cu fibrilație paroxistică, circa 90% din episoade pot fi ignorate de către pacient, inclusiv unele desfășurate pe parcurusul a mai bine de 48 de ore.

Pe de altă parte, monitorizarea continuă pe baza unui pacemaker cu funcție dedicată de detectare a fibrilației atriale și pe baza electrocardiogramelor a arătat că 40% dintre pacienți prezintă simptome de FA chiar și în absența episoadelor de FA, în timp ce 38% dintre pacienții cu istoric de FA au avut episoade care au durat mai bine de 48 de ore pe perioada monitorizării, deși aceștia erau asimptomatici. Însă la circa 10-25% dintre pacienți FA-ul este descoperită în absența simptomelor sau după o complicație care poate fi atribuită fibrilației atriale.

Simptomele asociate FA variază pe baza ratei ventriculare, a statutului funcțional de bază, a duratei FA, a prezenței și gradului bolii structurale cardiace și a percepției pacientului.

Consecințele hemodinamice ale FA sunt relaționate cu pierderea contractării atriale coordonate, iregularitatea răspunsului ventricular și un ritm cardiac crescut. Consecințele pe termen lung sunt cardiomiopatia atrială și venticulară.

Pierderea contractării atriale efective poate reduce debitul cardiac cu 15-20%. Aceste consecințe sunt amplificate în prezența hipertensiunii, a stenozei mitrale, a hipertrofiei ventriculare stânga, a cardiomiopatiei restrictive și atunci când umplerea ventriculară diastolică este afectată. Neregularitatea ciclului cardiac, mai ales când este însoțit de intervaluri scurte de cuplare și ritm cardiac rapid în fibrilații atriale poate duce la reducerea umplerii diastolice, a volumului atacului și a debitului cardiac.

Simptome și complicații

Cei mai mulți pacienți cu FA se plâng de palpitații, disconfort în piept, dispnee, oboseală generalizată, sau amețeli. Deși palpitația (senzația de bătăi cardiace neregulate) apare la mai bine de jumătate dintre pacienții cu FA, corelarea sa cu aritmia documentată nu este semnificativă. În plus, FA asociată cu un ritm cardiac rapid (mai mult de 120-130 de bătăi pe minut) poate duce la cardiomiopatie indusă de tahicardie și insuficiență cardiacă.

Sincopa este o complicație rară a FA care poate apărea la conversie în pacienții cu disfuncție de nod sinusal, sau din cauza unui ritm ventricular rapid la pacienții cu cardiomiopatie hipertrofică, la pacienții cu stenoză aortică valvulară, sau la cei cu preexcitație ventriculară prin cale accesorie. Primele prezențe ale fibrilației atriale asimptomatice pot fi catastrofice: complicații embolice sau decompensarea acută a insuficienței cardiace.

Fibrilații vagale și adrenergice

La unii pacienți, fibrilația atrială paroxistică poate fi clasificată ca fiind vagală sau adrenergică, pe baza declanșatorilor și a distribuției în timp a episoadelor aritmice. FA vagală apare mai ales la pacienți bărbați tineri, fără boli cardiace structurale și se manifestă în mod caracteristic în somn sau postprandial. În contrast, FA adrenegică apare mai ales la pacienți mai în vârstă, care au adeseori și semne de boli cardiace existente, iar episoadele de FA apar în timpul zilei și sunt asociate cu stres fizic sau emoțional.

La pacienții cu FA paroxistic incidența FA vagală este de 6-25%, în timp ce FA adrenergică variază între 7 și 16%. Circa 12% prezintă elemente mixte vagale și adrenergice. Mulți pacienți cu FA permanentă sau persistentă prezintă una sau mai multe comorbidități care pot afecta considerabil calitatea vieții în general și anumite zone de disconfort în particular. De aceea este importantă stabilirea oricărei corelații între simptome și FA, dar și rata răspunsului ventricular.