Ecocardiografia transtoracica, un instrument esențial

Oct 1, 2020 | Cardiologie intervențională, Ecocardiografie, Profesional | 0 comments

Cu ajutorul ecocardiografiei transtoracice pot fi identificați pacienții la care se justifică intervențiile percutante. Este necesar să fie coroborate toate informațiile și criteriile, pentru că acordarea de importanță mai mare unui criteriu sau altuia poate duce la supraestimări ale leziunilor și, pe cale de consecință, la aplicarea de proceduri care nu sunt necesare.

Atunci când ecocardiografia transtoracică este corect realizată și interpretată, este asigurată reproductibilitatea datelor, ceea ce permite realizarea de studii comparative, foarte utile pacienților studiați în condiții hemodinamice variabile.

Un diagnostic complet, pe baza ecocardiografiei transtoracice, cuprinde:

  • mecansimele și etiologia leziunilor;
  • evaluarea severității acestora;
  • date hemodinamice cuprinzătoare;
  • date hemodinamice înregistrate în momentul realizării imaginii.

Ecocardiografia transesofagiană o va completa pe cea transtoracică, oferind date anatomice.  Ecocardiografia transesofagiană este un instrument esențial în majoritatea intervențiilor în boli cardiace structurale și necesită abilități tehnice avansate și expertiză în interpretare. Medicul cu competențe în ecocardiografie trebuie să obțină repede imagini de calitate pentru diagnostic, să comunice descoperirile relevante cardiologului intervenționist, să monitorizeze evoluția complicațiilor procedurale, să evalueze rapid condițiile hemodinamice în schimbare și să evalueze rezultatul final pe baza criteriilor specifice leziunii, înainte de finalizarea procedurii.

 

Proceduri de lucru în echipe mixte

Comunicarea între membrii echipei reprezintă o provocare și presupune adoptarea unei definiții comune a reperelor anatomice și localizarea lor. Aceste repere provin din vederi standard ale ecocardiografiilor transesofagiene și din vederi chirurgicale, care, în mod ideal, sunt co-înregistrate și marcate. Un mod de lucru simplu este identificarea apendicelui atrial stâng ca structură laterală, identificarea venelor pulmonare și a sinusurilor coronariene ca structuri posterioare și identificarea septului interventricular și interatrial ca structuri mediane.

Odată ce aceste structuri au fost localizate, toate celelalte elemente anatomice pot fi ușor identificate. Utilizând această abordare sistematică, orice secțiune nestandardizată a ecocardiografiei poate fi descrisă cu acuratețe, iar informația poate fi distribuită în siguranță între membrii echipei.

Medicul cu competențe în imagistică trebuie să fie familiarizat cu toți pașii procedurali și cu vederile necesare ale ecocardiografiei, adeseori nestandardizate. De asemenea, trebuie să aibă abilitatea de a recunoaște în timp real orice potențială complicație. Deoarece condițiile hemodinamice se schimbă rapid, datele imagistice trebuie interpretate corespunzător, mai ales în cazul leziunilor regurgitante sau a scurgerilor paravalvulare mari.

Cu excepția înlocuirii de valvă aortică transcateter, care nu necesită ghidaj intraprocedural pe baza ecocardiografiei transesofagiene, toate celelalte intervenții transcateter în boli cardiace structurale sunt proceduri care se bazează în mod fundamental pe imagistică.