Dr. Ștefan Moț, medic primar cardiolog Spitalul Monza-Ares: Intervenția percutană, procedură minim-invazivă pe cord deschis

Feb 25, 2021 | Cardiologie intervențională, Interviu, Ştiri

Premiera medicală ce a avut loc pe 10 februarie la Cluj-Napoca, unde o echipă de medici intervenționiști și clinicieni a reușit închiderea minim-invazivă a două cazuri de scurgere paravalvulară mitrală, a ocazionat o întâlnire Zoom a echipei CardiologieModernă cu dr. Ștefan Moț, medic primar cardiolog, specializat în cardiologie intervențională și ecografie Doppler vascular la Spitalul Monza-Ares din Cluj-Napoca.

Scurgerea paravalulară este una dintre complicațiile ce apar în urma intervențiilor chirurgicale în care pacienților le este înlocuită una dintre valvele inimii. În cazurile severe, atunci când proteza valvulară se desprinde de țesutul cardiac, valvele nu-și mai îndeplinesc funcțiile anatomice și sângele curge anormal. În astfel de situații, funcția inimii se depreciază și poate apărea insuficiența cardiacă, precum și alte boli cardiace grave.

Am vorbit cu dr. Ștefan Moț despre dificultatea celor două operații de închidere percutană a unor leak-uri paraprotetice în cazul a doi pacienti cu intervenții chirurgicale anterioare, de protezare cu valvă mecanică la nivelul mitralei, și factorii care ar fi putut influența succesul acestora. ”Protezele erau disfuncționale în cazul ambilor pacienți prin dezinserția unor porțiuni ale inelului protetic de la structurile cardiace din jurul protezei. Această dezinserție s-a produs ca urmare a derapării firelor de ligatură cu care s-au legat protezele de structurile cardiace, iar faptul că ele nu mai erau corect inserate făcea ca protezele să nu mai reprezinte structura necesară unei bune funcționări a inimii.” Medicul explică faptul că, ”sângele, în loc să fie dirijat către cavitățile ce trebuie să primească în mod normal acel sânge, către aorta, circula înapoi din ventriculul strâng spre atriul stâng prin acea comunicare anormal situată în jurul structurilor protetice. În cazul ambilor pacienți, comunicarea era importantă ca și dimensiuni iar reintervenția chirurgicală de reprotezare a valvei mitrale era o contraindicație sau un risc foarte mare, aproape imposibil de asumat de către echipa chirurgicală, respectiv de către pacienți”.

”Avantajul intervenției percutane constă în faptul că inima este funcțională tot timpul”

Riscul de mortalitate ar fi fost foarte mare în cazul unei intervenții chirurgicale clasică, deoarece procedura implică oprirea cordului și trecerea pe circulație extracorporală (tehnică utilizată în chirurgia pe cord deschis ce permite, în mod temporar și artificial, asigurarea circulației și oxigenării sângelui în locul inimii și al plămânilor).

”Avantajul procedurii pe care am făcut-o noi, intervenția percutană, constă în faptul că inima este funcțională tot timpul, nu necesită oprirea, iar închiderea acestei comunicări de care vorbeam se face cu ajutorul unor dispozitive de închidere preformate care se numesc “ocludere” vasculare și reprezintă un obstacol cu două umbreluțe unite printr-un istm care tapetează acel orificiu de închidere anormal și închid comunicarea.”

6 cele mai folosite dispozitive pentru închiderea scurgerilor paravalvulare

Dr. Ștefan Moț ne prezintă dificultatea intervenției din punct de vedere a două aspecte: o dată, ”complicațiile ce pot apărea înainte de trecerea în cavitățile stângi din cavitățile drepte. Se face o puncție între atriul drept și atriul stâng prin septul interatrial. Această puncție în foarte rare cazuri se poate complica cu o perforație cardiacă.”

Cea de-a doua posibilitate nefericită la care se referă medicul în cazul acestei proceduri este ”imposibilitatea ajungerii în locul destinat, iar asta a făcut ca dificultatea intervenției să fie extrem de mare, fiind necesare niste catetere preformate care ajung din atriul stâng în ventriculul stâng prin acel defect”. De asemenea, o complicație ar fi putut consta în ”deraparea acelor structuri, acelor “ocludere” vasculare și migrarea lor în circulația generală, situație greu de gestionat în continuare fiincă acele dispozitive sunt obstructive și, în cazul în care ajung în circulația cerebrală, să zicem, pot produce o catastrofă. Aceste complicații sunt rare, însă trebuie avute în vedere.”

”Acest tip de intervenții va fi utilizat din ce în ce mai des”

Cardiologul clujean subliniază faptul că este ”esențială în cadrul acestei operații, cooperarea între echipa de cardiologi intervenționiști și cardiologii care fac imagistica. Cu privire la tehnologiile existente în sala de operație, ”imagistica se face în cazul acestei intervenții prin ecografia transesofagiană intraoperatorie cu variantele ei moderne, respectiv reconstrucția tridimensională a structurilor cardiace, situație care ne ajută, practic, să poziționăm cateterele și dispozitivele până la nivelul defectelor ce trebuie închise.”

”O intervenție dificilă necesită pregătire, experiență multă; o conlucrare ce devine esențială între cardiologul interventionist și imagist. Necesită tehnologie, e nevoie de o imagine fluoroscopică foarte curată și e nevoie de un ecograf ultraperformant, dar mai ales multă experiență din partea echipei. Cu siguranță o asemenea intervenție nu poate sta la îndemâna unor începători în procedurile de cardiologie intervențională”, a adăugat Dr. Ștefan Moț.

În ce privește viitorul în această specializare medicală, ”aceste tipuri de intervenții vor fi din ce în ce mai multe din cauza numărului mare de pacienți cu afecțiuni cardiace având antecedente de operații pe cord deschis, antecedente de protezare ale diferitelor valve ale inimii. Aceste valve, pot într-o măsură, relativ importantă, până la 25% din cazuri, să devină disfuncționale. Disfuncția lor, în mod clasic se rezolvă prin reintervenție chirurgicală, dar cum am mai spus, intervențiile percutane înlocuiesc din ce în ce mai mult intervențiile chirurgicale clasice. Intervențiile percutane se pot adresa atât protezelor disfuncționale stenotice; vorbesc de protezele biologice disfuncționale stenotice care pot beneficia de pe urma unei intervenții de protezare valvulară transcateter, iar proteza disfuncțională prin această dezinserție, prin acest leak paraprotetic, beneficiază de pe urma închiderii percutane cu aceste plug-uri vasculare”.

”În acest domeniu, tehnologia necesară este esențială și trebuie să fie de mare calitate, atât imaginea fluoroscopică, angiograful pe care lucrăm, cât și ecografia esofagiană intraoperatorie pentru a ne ghida corect în rezolvarea patologiei respective. Deocamdată suntem la început cu asemenea intervenții, dar sunt convins că, odată cu creșterea adresabilității, a experienției medicilor, acestea vor fi intr-un număr tot mai mare”, a mai adăgat medicul cardiolog clujean.