Dr. Ana Maria Balahura, cardiolog: Foarte rar se identifică o cauză care induce secundar hipertensiune arterială și care poate fi tratată

Jan 28, 2021 | Hipertensiune Arterială, Interviu, Profesional | 0 comments

Dr. Ana Maria Balahura, medic primar cardiolog la Spitalul de Urgență Floreasca, București și secretarul Grupului de Lucru Hipertensiune Arterială al SRC (Societatea Română de Cardiologie) ne-a vorbit într-un interviu pentru platforma medicală CardiologieModerna.ro despre liniștea în care acționează hipertensiunea arterială, cât și despre oponentul acestei afecțiuni cardiologice, hipotensiunea.

Cei mai mulți dintre noi citim adesea despre hipertensiunea arterială ca fiind numită ”ucigașul silențios” din cauza faptului că, așa cum spune medicul, ”pacienții sunt asimptomatici sau prezintă simptome nespecifice, neglijate timp îndelungat, luni sau chiar ani”, timp în care se cronicizează boala. ”Deseori diagnosticul de hipertensiune arterială devine evident prin prisma complicațiilor acestei afecțiuni, posibil amenințătoare de viață, precum accidentul vascular cerebral, infarctul miocardic acut sau insuficiența cardiacă.”

La ce intervale de timp este necesară monitorizarea tensiunii arteriale

”Societatea Europeană de Cardiologie consideră că valorile tensionale optime la adulți sunt cele sub 120/80 mmHg, fiind recomandată monitorizarea tensiunii arteriale cel puțin o dată la cinci ani la această categorie de persoane. Pentru cei cu tensiune normală (120-129/80-84 mmHg) se recomandă monitorizare la minim trei ani, iar pentru cei cu valori normal-înalte (130-139/85-89 mmHg) cel puțin anual. Hipertensiunea arterială se definește prin valori peste 140/90 mmHg, fiind necesară determinarea repetată pentru formularea diagnosticului”, afirmă Dr. Ana Maria Balahura. ”Ideal, pacienții ar trebui să efectueze măsurători adecvate ale tensiunii arteriale la domiciliu sau la cabinetul medical conform acestor recomandări, pentru a facilita diagnosticul precoce al afecțiunii și a preveni complicațiile asociate, prin inițierea tratamentului adecvat,” mai adaugă aceasta.

Medicul semnalează faptul că ar trebui să fim atenți la orice manisfestare clinică (simptomatologie) sesizată, ”întrucât hipertensiunea arterială poate avea un tablou polimorf, deseori nespecific, ușor de neglijat. Simptome sau semne precum cefalee, tinitus (acufenă, vâjâituri în urechi), vertij (amețeală), fatigabilitate, confuzie, dispnee (năduf, greutate în respirație), angină pectorală, greață, vărsături sau tulburări de vedere necesită investigații suplimentare care să includă și monitorizarea tensiunii arteriale.”

De asemenea, cardiologul evidențiază un alt aspect important cu privire la faptul că, de obicei, hipertensiunea arterială este o afecțiune cronică. ”Foarte rar se identifică o cauză care induce secundar hipertensiune arterială și care poate fi tratată. La majoritatea pacienților există multipli factori care intervin în apariția acestei afecțiuni și tratamentul nu este țintit împotriva acestora, ci se bazează pe efect, prin controlul valorilor tensionale. Astfel, pacienții sunt sfătuiți să urmeze toată viața recomandările privind regimul igieno-dietetic și tratamentul farmacologic, scopul fiind prevenirea complicațiilor acestei boli.”

Controlul adecvat al hipertensiunii arteriale se obține la un număr redus de pacienți

Întrebată despre importanța majoră a tratării hipertensiunii arteriale, dr. Ana Maria Balahura afirmă ca ”hipertensiunea arterială este cel mai important factor de risc asociat cu ateroscleroza și manifestările clinice ale acesteia. Complicațiile acestei afecțiuni sunt datorate accelerării apariției aterosclerozei sau efectului direct al valorilor tensionale crescute asupra cordului și sistemului vascular. Consecutiv acestei asocieri, hipertensiunea arterială se manifestă prin complicațiile sale, sub forma hipertrofiei ventriculare stângi, bolii coronariene ischemice, insuficienței cardiace, accidentului vascular cerebral, bolii renale cronice, retinopatiei hipertensive sau bolii arteriale periferice.”

”Deși prevalența globală a hipertensiunii arteriale a fost estimată la 1,13 miliarde în anul 2015, controlul adecvat al acestei afecțiuni se obține la un număr redus de pacienți. Considerând aceste aspecte, putem afirma faptul că morbiditatea asociată hipertensiunii arteriale este ridicată, un număr semnificativ de pacienți având calitatea vieții profund afectată prin complicațiile acestei patologii. De asemenea, tensiunea aterială crescută este principalul factor de risc asociat cu mortalitatea de cauză cardiovasculară, fiind responsabilă pentru aproape 10 milioane de decese în anul 2015, iar cifrele sunt în continuă creștere”, mai adaugă medicul.

Recomandări privind stilul de viață al pacienților hipertensivi

Prevenția, respectiv măsurile dietetice, tratamentul optim și alți factori ce privesc stilul de viață îmbunătățesc condiția pacienților cu hipertensiune arterială. ”Peste 90-95% din cazurile de hipertensiune arterială sunt primare, având patogenie multifactorială, dificil de elucidat în totalitate de cele mai multe ori, în care factorii genetici joacă un rol important. Astfel, noi putem influența doar o parte dintre factorii implicați în apariția acestei afecțiuni, adică factorii care privesc stilul de viață. Măsuri precum reducerea consumului de sare și alcool, renunțarea la fumat, scăderea în greutate și activitatea fizică regulată au un efect moderat de reducere tensională, dacă sunt evaluate individual, dar acest efect se amplifică semnificativ atunci când se consideră efectul cumulativ al tuturor acestor recomandări. Astfel, regulile privind stilul de viață reprezintă baza atât în ceea ce privește prevenția apariției hipertensiunii arteriale, cât și tratamentul acestei afecțiuni”, afirmă Dr. Ana Maria Balahura.

Recomandările concise ale cardiologului: ”Pentru pacienții hipertensivi se recomandă reducerea consumului de sare la sub 5 grame pe zi, fără a exista o indicație clară privind aportul optim pentru cei care doresc să prevină apariția acestei afecțiuni. Se indică limitarea consumului, luând în considerare retenția hidrosalină asociată regimului hipersodat. În ceea ce privește consumul de alcool, se recomandă maxim 14 unități pe săptămână pentru bărbați și maxim 8 unități pe săptămână pentru femei, o unitate fiind echivalentă cu 125 ml de vin sau 250 ml de bere. Reducerea ponderală vizează atingerea unui indice de masă corporală ideal între 20-25 kg/m2, iar exercițiile fizice se indică în limita toleranței, minim 30 de minute pe zi, 5-7 zile pe săptămână. Se recomandă în special exercițiu fizic aerobic moderat precum mers, alergat, ciclism, yoga sau înot.”

Hipertensiune vs. Hipotensiune

Aducând în discuție reversul hipertensiunii arteriale, respectiv hipotensiunea arterială, cardiologul aduce în atenție faptul că ”este foarte important ca orice pacient să solicite de urgență consult medical deoarece hipotensiunea arterială poate fi apanajul unor afecțiuni severe și, totodată, poate pune viața în pericol prin apariția de lipotimii (leșin fără oprirea respirației și a activității cardiace), sincope (încetare subită, momentană sau definitive, a funcției inimii), traumatisme sau prin hipoperfuzia (este un deficit al curgerii sângelui) unor organe cu disfuncție consecutivă. Există o varietate semnificativă de cauze asociate cu hipotensiunea arterială, de la cele „benigne” precum tratament antihipertensiv inadecvat sau deshidratare, până la afecțiuni severe precum infecții sau șoc cardiogen.”

Medicul ne vorbește despre Hipotensiunea arterială ortostatică ca fiind ”o patologie cronică debilitantă, cu o prevalență în creștere odată cu înaintarea în vârstă, fiind definită prin scăderea tensiunii arteriale sistolice cu minim 20 mmHg și/sau a celei diastolice cu minim 10 mmHg în primele trei minute de ortostatism (menținere a corpului în poziția verticală). Există numeroși factori care pot influența aparția hipotensiunii ortostatice, de la factori legați de mediul ambiental, momentul zilei, durata ortostatismului, nivelul de hidratare, până la disfuncția sistemului nervos autonom în cadrul unor patologii precum diabetul zaharat sau boli neurologice. De obicei manifestările clinice includ fatigabilitatea, amețeala sau chiar sincopa. Se pare că prezența hipotensiunii arteriale ortostatice este un factor de predicție pentru apariția accidentului vascular cerebral ischemic. Există dificultăți majore în tratarea acestei afecțiuni, fiind necesare măsuri de educare a pacientului, alături de metode farmacologice și tratament etiologic.”

EVENIMENTE

Calendar

May 2021

MO
TU
WE
TH
FR
SA
SU
26
27
28
29
30
1
2
Events for 1st May
No Events
Events for 2nd May
No Events
3
4
5
6
7
8
9
Events for 3rd May
No Events
Events for 4th May
No Events
Events for 5th May
No Events
Events for 6th May
No Events
Events for 7th May
No Events
Events for 8th May
No Events
Events for 9th May
No Events
10
11
12
13
14
15
16
Events for 10th May
No Events
Events for 11th May
No Events
Events for 12th May
Events for 13th May
Events for 14th May
Events for 15th May
Events for 16th May
No Events
17
18
19
20
21
22
23
Events for 17th May
No Events
Events for 18th May
No Events
Events for 19th May
No Events
Events for 20th May
No Events
Events for 21st May
No Events
Events for 22nd May
No Events
Events for 23rd May
No Events
24
25
26
27
28
29
30
Events for 24th May
No Events
Events for 25th May
No Events
Events for 26th May
No Events
Events for 27th May
No Events
Events for 28th May
No Events
Events for 29th May
No Events
Events for 30th May
No Events
31
1
2
3
4
5
6
Events for 31st May
No Events
Events for 3rd June
Events for 4th June

VIDEO

INTERVIU

INFOGRAFIC

PROIECTE

Follow Us