Când hipotensiunea arterială amenință viața pacienților?

Jan 15, 2021 | Ecocardiografie, Prevenţie | 0 comments

Tensiunea arterială cu valori mai scăzute nu înseamnă mereu probleme. O persoană cu tensiune scăzută poate experimenta stări de amețeală, leșin, iar în cazurile extreme, când hipotensiunea arterială determină un flux insuficient de sânge către organe, poate duce la accident vascular, infarct miocardic și insuficiență renală, forma cea mai grava de hipotensiune fiind șocul.

Plecând de la valorile normale ale tensiunii arteriale putem considera hipotensiune orice valoare sub 90 mm Hg – milimetri coloană de mercur (în cazul tensiunii sistolice) și sub 60 mm Hg (în cazul celei diastolice). Există și persoane care au tensiune arterială scăzută, însă nu manifestă simptome. Specialistii susțin că tensiunea arterială are valori prea scăzute doar atunci când cauzează simptome.

Avantajul persoanelor care au o tensiune arterială mai scazută decât cea considerată normală au un risc mai mic de accident vascular cerebral (AVC), boli renale si boli cardiace.

Semne de alarmă – “9 cu 6”

A. Scăderea bruscă a tensiunii arteriale este periculoasă. O modificare de doar 20 mm Hg (de exemplu, scăderea tensiunii arteriale sistolice de la 110 la 90) poate provoca semne și simptome ca:

  • amețeală sau senzație de “cap gol”;
  • leșin (sincopă);
  • vedere încețoșată;
  • greață;
  • dificultăți de concentrare;
  • oboseală.

B. Sângerarea necontrolată, infecțiile sau reacțiile alergice severe pot determina hipotensiune arterială severă (șoc), amenințătoare de viață. Solicită ajutor medical de urgență daca ai următoarele simptome:

  • confuzie, mai ales la vârstnici;
  • piele rece, palidă, lipicioasă și umedă;
  • respirație rapidă, superficială;
  • puls slab sau puls accelerat.

Când este recomandat să mergi la doctor

Dacă simptomele tale sugerează evoluția către o hipotensiune arterială severă (șoc) este important să ceri ajutor medical de urgență, iar dacă ai frecvent tensiune arterială mică, dar fără simptome, medicul te va monitoriza în timpul controalelor medicale de rutină.

Amețeala ocazională și senzația de “cap gol” nu sunt în mod necesar motive de îngrijorare – ar putea fi consecințele unei deshidratări ușoare (de exemplu, ședere prelungită la soare sau în apă fierbinte). Totuși, este important să mergi la medic dacă prezinți simptomele hipotensiunii, deoarece acestea ar putea indica probleme mai serioase. Este util să ții un jurnal al simptomelor, în ce condiții apar și ce faci tu în acel moment.

Cauze și boli asociate cu hipotensiunea

Cauzele hipotensiunii pot fi numeroase, de la deshidratare la afecțiuni serioase sau complicații în urma unei intervenții chirurgicale. Așadar, este important să fie descoperită cauza pentru a fi tratată afecțiunea. Tensiunea arterială poate să scadă în următoarele situații:

  1. Repaus prelungit în patHipotensiunea determinată de ridicarea după un repaus prelungit în pat se mai numește hipotensiune ortostatică sau posturală. Hipotensiunea ortostatică este definită ca scăderea tensiunii arteriale sistolice (prima cifra) cu ≥20 mmHg sau a tensiunii arteriale diastolice (a doua cifră) cu ≥10 mmHg după 3 minute de la trecerea din poziția culcat în poziția în picioare. Se manifestă prin amețeală, senzația de “cap gol”, uneori leșin. Acest tip de hipotensiune poate dura câteva minute și nu reprezintă motiv de îngrijorare, însă dacă devine cronica, este semn al unei probleme de sănătate.
  2. Hipotensiune mediată neuronal – Spre deosebire de hipotensiunea ortostatică – această afecțiune face ca tensiunea să scadă după ce o persoana stă în picioare pentru o lunga perioada de timp. Se manifestă prin amețeală, greață și leșin. Apare frecvent la tineri și copii si este provocată de o comunicare anormală între inimă și creier: inima transmite în mod fals creierului că tensiunea arterială este crescută după ce persoana a stat în picioare un timp îndelungat.
  3. Sarcina – În primele 24 de săptămani de sarcină, se întâmpla frecvent ca tensiunea arterială să scadă, de obicei cu 5-15 mmHg într-o sarcină normală, și să revină la valorile de dinainte de sarcină imediat după naștere. Hipotensiunea extremă devine însă motiv de îngrijorare, deoarece poate să semnalizeze complicații la începutul sarcinii, precum sarcina ectopică.
  4. Scăderea volumului sanguin – Pierderea masiva de sânge în urma unui traumatism sau a hemoragiei interne severe, precum și deshidratarea importantă reduc volumul sangvin, determinând scăderea tensiunii arteriale.
  5. Deshidratarea – Febra, vărsăturile, diareea severă, abuzul de diuretice și exercițiile fizice epuizante provoacă deshidratare, o afecțiune potențial severă în care organismul pierde mai multă apă decât primește. Uneori, și deshidratarea moderată (pierderea a 1-2% din greutatea corpului) poate să dea simptome precum slăbiciunea, amețeala și oboseala.
  6. Anumite medicamente – Este cazul diureticelor, betablocantelor și al altor medicamente pentru tratamentul hipertensiunii arteriale. Hipotensiunea mai poate fi o consecință a administrării de medicamente pentru boala Parkinson (hipotensiune postprandială), antidepresive triciclice, medicamente pentru disfuncția erectilă, îndeosebi în asociere cu nitroglicerină, narcotice și alcool. De asemenea, alte medicamente recomandate pe bază de rețetă sau care pot fi cumpărate direct de la farmacie pot provoca hipotensiune când sunt administrate împreună cu medicamentele pentru hipertensiune arterială.
  7. Afecțiuni cardiace – În anumite situații, inima nu are capacitatea să pompeze suficient sânge pentru a face față nevoilor organismului. Cauzele sunt: bradicardia (încetinire a bătăilor inimii sub 60 de pulsații/minut), boli ale valvelor inimii, infarct de miocard și insuficiență cardiacă.
  8. Afecțiuni endocrine – Hipotensiunea este un simptom frecvent în hipotiroidism, afecțiuni ale paratiroidei, insuficiență suprarenală (Boala Addison), hipoglicemie și, în anumite cazuri, diabet.
  9. Septicemie (șoc septic) – Septicemia apare când bacteriile părăsesc locul inițial al infecției (frecvent, în plămâni, abdomen sau tract urinar) și intră în fluxul sangvin. Bacteriile produc ulterior toxine, care afectează vasele de sânge, ducând la scăderea tensiunii arteriale, cu potențial fatal.
  10. Reacție alergică severă (anafilaxie) – Șocul anafilactic este o reacție alergică severă care poate pune în pericol viața unei persoane. Aceasta poate să apară în câteva secunde sau minute de la expunerea la un alergen, cum ar fi penicilina, veninul de albine, consumul de alune. Tensiunea arterială scade brusc, iar gâtul se umflă cu îngustarea căilor respiratorii și în final survine decesul.
  11. Deficit nutrițional – Deficitul de vitaminaB12 și acid folic provoacă anemie, care are drept consecință scăderea tensiunii arteriale.
  12. Cauză necunoscută – Unele persoane au o tensiune arterială scăzută din motive necunoscute. Această formă de hipotensiune, numită hipotensiune cronică asimptomatică, nu este, de obicei, periculoasă.

Stabilirea diagnosticului de hipotensiune

Cel mai important aspect în stabilirea diagnosticului de tensiune arteriala scăzută este ca medicul să identifice cauza de la baza acesteia. Medical se va interesa de istoricul tău medical, va efectua un examen clinic și se va ocupa apoi de măsurarea tensiunii arteriale. De asemenea, medicul tău îți va recomanda:

  • Analize de sânge – acestea îi pot oferi informații despre starea ta de sănătate, cât și despre faptul că ai sau nu hipoglicemie, hiperglicemie ori diabet, ori o formă de anemie, pentru că toate acestea pot provoca o tensiune arterială mai mică decât cea considerată normală;
  • EKG sau ECG (electrocardiograma) – în timpul acestui test nedureros și neinvaziv, ți se vor atașa de pielea de pe piept, brațe și picioare o serie de electrozi. Aceștia detectează semnalele electrice ale inimii tale, în timp ce un aparat le înregistrează pe hârtie sau pe un ecran;
  • Ecocardiografia – această examinare neinvaziva, care include o ecografie a toracelui, arată imagini detaliate ale structurii inimii tale și ale funcționării inimii;
  • Testul de efort cardiac– unele probleme ale inimii care pot cauza o tensiune arterială mică sunt mai ușor de diagnosticat atunci când inima ta muncește mai mult decât atunci când corpul se află în repaus. În timpul testului de efort cardiac, vei merge pe o bandă de alergare sau pe o bicicletă eliptică ori vei face orice altă formă de efort fizic. Inima va fi monitorizata în acest timp cu ajutorul electrocardiogramei sau cu ajutorul ecografiei cardiace. și tensiunea arterială poate fi monitorizata în timpul testului;
  • Manevra Valsalva– acest test neinvaziv verifică funcționarea sistemului nervos autonom, prin analizarea frecvenței tale cardiace și tensiunii tale arteriale după câteva cicluri dintr-un anumit tip de respirație profundă;
  • Testul mesei inclinate– Dacă ai o tensiune arterială mică în timp ce stai în picioare sau din cauza semnalelor defectuoase de la creier (hipotensiune mediată neuronal), un test de acest gen, cu masa înclinată, poate evalua modul în care corpul tău reacționează la schimbările poziției. În timpul testului, vei sta pe o masă înclinată, pentru a-ți ridica astfel partea superioară a corpului, lucru care simulează mișcarea de la orizontală la poziția de stat în picioare.

Metodele de tratament pentru hipotensiune

A. Tratament nemedicamentos

Este important să bei multă apă pentru a evita hipotensiunea apărută pe fondul deshidratarii corpului, mai ales dacă ai vărsături sau diaree. Mentinând corpul hidratat, acest aspect te va ajuta în același timp să tratezi și să previi simptomele hipotensiunii mediate neuronal.

Dacă suferi din cauza tensiunii arteriale scăzute atunci când stai în picioare pentru perioade lungi de timp, asigură-te că faci o pauză sau pauze cât mai dese, timp în care stai jos; încearcă să reduci nivelurile stresului, pentru a evita traumele emoționale, pentru că și acestea contribuie la episoadele de hipotensiune.

Tratează hipotensiunea ortostatică folosind mișcări lente, graduale. În loc să te ridici în picioare rapid, lucrează puțin la modul în care îți miști corpul, învățând să te așezi sau să stai în poziție “de drepți” folosind mișcari mici. De asemenea, poți evita hipotensiunea artostatică prin faptul că nu îți încrucișezi picioarele atunci când stai jos pe scaun sau pe fotoliu.

Dacă nu este clar ce anume îți provoacă această scădere a tensiunii arteriale sau nu există niciun tratament, obiectivul este să reușești să îți crești tensiunea arterială și să reduci semnele și simptomele.

În funcție de vârsta ta, de starea de sănătate și de tipul de hipotensiune de care suferi, poți să reduci tensiunea arterială în câteva moduri care nu au legătura cu tratamentele medicamentoase:

  • Foloseste mai multă sare – Medicii recomandă, de obicei, să limitezi consumul de sare cand vine vorba de alimentația ta, deoarece sodiul îți poate crește tensiunea arterială, uneori chiar prea mult. Pentru persoanele cu hipotensiune, sarea poate fi un lucru bun; este important să discuți cu medicul tău această metodă, înainte de a crește aportul de sare din dieta ta;
  • Bea mai multă apă, pentru că hidratarea intesivă este importantă – Lichidele îți cresc volumul de sânge din corp și te ajută să previi deshidratarea, iar ambii factori sunt importanți în tratarea hipotensiunii;
  • Poarta ciorapi elastici compresivi – Ciorapii elastici din farmacii, folositi in mod frecvent pentru a calma durerea și umflarea venelor varicoase, pot ajuta la reducerea acumulării sângelui în cantități mari în picioare.

B. Tratament medicamentos

Hipotensiunea indusă de șoc este cea mai gravă formă a acestei afecțiuni, iar hipotensiunea severă trebuie tratata imediat, altfel îți pune viața în pericol. Personalul medical de la Urgență îți va administra fluide și, cel mai posibil, produse din sange, pentru a-ți crește tensiunea arterială și pentru a-ți stabiliza semnele vitale. Medicamentele sunt importante și ele în tratarea hipotensiunii.

Există mai multe medicamente care pot fi folosite pentru a trata tensiunea arterială scăzută care are loc când stai în picioare (hipotensiune ortostatică). Sunt medicamente (precum fludrocortizonul) care măresc volumul de sânge și care sunt adesea folosite pentru a trata această formă de hipotensiune.

Medicii prescriu adeseori un alt medicament, midocodrina, pentru a crește tensiunea arterială în cazul persoanelor care suferă de hipotensiune cronică ortostatică. Tratamentul funcționează prin restricționarea capacității vaselor tale de sânge de a se dilata, lucru care crește tensiunea arterială.

Prevenție

Medicul îți poate recomanda metode sau pași pe care îi poți urma pentru a preveni sau pentru a reduce simptomele hipotensiunii:

  • Consumă suficiente lichide, hidratează-te în mod adecvat;
  • Ridică-te ușor după ce ai stat jos, pe scaun, sau după ce ai stat o perioadă întins în pat;
  • Evită să bei alcool;
  • Evită să stai în picioare pentru o perioadă lungă de timp (daca ai hipotensiune mediată neuronal);
  • Folosește ciorapi elastici compresivi, astfel încât sângele să nu se acumuleze în zona picioarelor.

Alimentația influențează tensiunea, astfel că, odată ce simți că tensiunea arterială a scăzut, încearcă să consumi:

  • Alimente bogate în vitamina B12, pentru că anemia, prin carența de vitamina B12, poate cauza episoade de hipotensiune;
  • Alimente bogate în acid folic, pentru că prea puțin acid folic în organism poate avea aceleași efecte ca anemia prin carența de vitamina B12;
  • Sare, pentru că alimentele sărate pot crește tensiunea arterială;
  • Cofeina. Cafeaua și băuturile cofeinizate pot să îți crească temporar tensiunea arterială, prin stimularea sistemului cardiovascular și prin creșterea frecvenței cardiace.

EVENIMENTE

Calendar

May 2021

MO
TU
WE
TH
FR
SA
SU
26
27
28
29
30
1
2
Events for 1st May
No Events
Events for 2nd May
No Events
3
4
5
6
7
8
9
Events for 3rd May
No Events
Events for 4th May
No Events
Events for 5th May
No Events
Events for 6th May
No Events
Events for 7th May
No Events
Events for 8th May
No Events
Events for 9th May
No Events
10
11
12
13
14
15
16
Events for 10th May
No Events
Events for 11th May
No Events
Events for 12th May
Events for 13th May
Events for 14th May
Events for 15th May
Events for 16th May
No Events
17
18
19
20
21
22
23
Events for 17th May
No Events
Events for 18th May
No Events
Events for 19th May
No Events
Events for 20th May
No Events
Events for 21st May
No Events
Events for 22nd May
No Events
Events for 23rd May
No Events
24
25
26
27
28
29
30
Events for 24th May
No Events
Events for 25th May
No Events
Events for 26th May
No Events
Events for 27th May
No Events
Events for 28th May
No Events
Events for 29th May
No Events
Events for 30th May
No Events
31
1
2
3
4
5
6
Events for 31st May
No Events
Events for 3rd June
Events for 4th June

VIDEO

INTERVIU

INFOGRAFIC

PROIECTE

Follow Us